Sfârșitul libertății de expresie în Marea Britanie

„Speaker’s Corner” (Colțul oratorului) din Hyde Park, în Londra, de aproape un secol și jumătate asistă la tot tipul de discursuri spontane, de la cele mai extravagante la cele înțelepte, de la cele mai moderate la cele mai indignante. Faima sa provine de la faptul că, în țara în care se apreciază libertatea de expresie, oricine avea dreptul să se urce pe-o cutie și să-și spună opinia, orice opinie, asupra oricărui lucru cu condiția să nu fie infracțional.

Pe aici au trecut Orwell, Marx, Lenin. Până săptămâna trecută, când poliția britanică l-a împiedicat pe Tommy Robinson, activistul anti-islamizare, când încerca să țină un discurs – apreciați ironia – despre importantă libertății de exprimare. Polițiștii, însă, i-au spus că nu avea permis pentru a vorbi și i-au dat ordin lui și ascultătorilor săi, să abandoneze parcul.

Este punctul culminant al unei săptămâni în care autoritățile britanice s-au umplut de glorie în ceea ce privește libertatea de expresie: doi activiști canadieni, Lauren Southern și Brittany Pettibone – să nu uităm, Șeful Statului Canada continuă să fie Regină Angliei – au fost reținuți când au sosit în țara lor și nu au fost lăsați să intre pentru „mesajele de ură”, în timp ce combatanți ai ISIS se întorc în țară cu pașapoarte britanice din Siria și Irak.

Este constatarea unui fapt, nu o opinie, că libertatea de expresie trăiește ultimele ore nu numai în Marea Britanie ci în mare parte din Europa Occidental. „Delictul de ură” – al cărui potențial ofensiv nu este obiectiv ci depinde de subiectivitatea „victimei” – a convertit a opina contra gândirii unice într-o activitate de risc care deja a dus cetățeni la închisoare.

E de ajuns să arunci o privire în conturile de pe rețele sociale ale poliției britanice – aceeași poliție care a „împiedicat” abuzarea miilor de fete timp de câteva decade în Rotherham, Telford și alte orașe – pentru a citi avertismentele permanente că ceea ce se spune prin „delictul de ură” poate duce la detenție și că vor fi implacabili cu „ura”. „Ura” care, tinde să fie unidirecțională. Dacă sunteți credincioși, rugați-vă pentru salvarea libertății de expresie în țara în care s-a născut și la restul vecinilor noștri europeni. – Sursa: Justitiarul.ro / Traducere: Karen Smith

Loading...
loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *