Panteonul Odinist

Panteonul Odinist – 

Zeii si Zeitele Odinismului


Idei preliminare

Zeii sunt fiinte spirituale, forte ale puterii sacre, ale lumii transcendentale. Ei sunt forta calauzitoare, inspiratia originara a fiecarei intreprinderi creatoare a neamurilor noastre. Într-un sens foarte real, ei sunt creatorii si modelatorii tuturor popoarelor înrudite din Europa, cei ce sunt cunoscuti sub denumirea de Indo-Europeni (Arieni).

Spre deosebire de dumnezeul iudeo-crestin, ei nu au nevoie de frica noastra, de vaicareli adoratoare. Nu cer sa fie adulati de niste “oi” plângacioase, îngenuncheate si cu capul plecat. În fata zeilor nostri stam în picioare si cu fruntea sus. Îi adoram cu bucurie. Pentru ca suntem neamul lor, iar Vointa lor în Lumea Formelor lucreaza prin noi.

Noi suntem legatura divina dintre lumi iar relatia noastra cu divinitatea trebuie sa fie una apropiata si intima.

Religia noastra trebuie sa asigure trei lucruri pentru a deveni o alternativa viabila la monoteism:

– un sens profund al sacrului si perceperea realitatii transcedentale a zeilor si zeitelor noastre;
– o mitologie care sa fie relevanta pentru lumea de azi si care poate avea un ecou intuitiv profund;
– speranta pentru viitor, atât în sens spiritual cât si material.

Acestea trebuie întelese înainte de a studia mai în detaliu Panteonul Nordic.

Odin

Odin este Cel Înalt, Tatal zeilor nostri, creatorul neamurilor indo-europene. În întreita sa ipostaza Odin-Honir-Loður a suflat asupra noastra duhul gândirii, magiei si constiintei facându-ne oameni, vietati verticale, având o scânteie din divinitatea sa care ne face sa cercetam, sa cream si sa ajungem la stele. Prin el câstigam forta, nu simpla forta musculara, ci forta morala, convingere. Puterea de a merge înainte împotriva sortii potrivnice. Când neamul nostru are nevoie de un zeu al razboiului îl striga pe Odin, cel care daruieste invulnerabila putere magica, furia nebuna ce poate trece nevatamata prin focul bataliei, fara scut si armura.

Dar Odin nu ne da doar putere ci si întelepciune. Daca vom merge catre el ne va conduce spiritele vii pentru a bea cu el din Fântâna memoriei, Fântâna lui Mimir, îndeajuns pentru a cunoaste toate lucrurile din trecut, toate lucrurile actuale, si cele ce vor fi. Prin sacrificiu el a câstigat dreptul de a se adapa din aceasta fântâna nu doar pentru el ci si pentru neamul sau.

Odin este stapânul magicei arte a poeziei, acea arta care poate atinge intuitia noastra cu ajutorul cuvintelor. Magia poeziei este o înalta magie care foloseste cuvintele, expresia mintii magice, preschimbându-le în vehicule ce poarta cunoasterea mistica. Arta poeziei este un dar ce ni s-a dat de catre Tatal A Toate.

Odin este apropiat lumii Midgard. Aici traieste neamul sau. Aici au loc bataliile, mari si mici, ale Ragnarok-ului iar el paseste pe Pamânt pentru a-si alatura fortele. Cu mii de ani în urma neamul nostru l-a vazut pe Odin ca zeul ce calareste vântul si haladuieste peste valurile învolburatelor mari.

Odin este stapânul runelor, zeul magiei, Marele Saman. El calareste un cal samanic, Sleipnir, armasarul cu opt picioare ce-l poarta între lumi. Prin suferinta si sacrificiu a dobândit cunoasterea runelor, fiecare cu propria putere, cu propriul sens. În mâinile sale se afla firele, tesatura, din care e alcatuita Pânza lui Wyrd, care este propria noastra istorie.

Odin, Tatal nostru în toate lumile este încrederea însasi, o fiinta a Luminii si bunatatii. El ne cere dragostea si loialitatea si în schimbul vietilor petrecute în onorabile stradanii ne da rasplata unui “Bunvenit acasa”.

Urmatoarea invocatie, combinata cu anumite tehnici de meditatie runica, e un mijloc de apropiere de Odin – un mijloc care, într-adevar, pregateste si directioneaza mintile noastre spre a-l gasi:

Atotputernice Odin,
Tata al zeilor si al oamenilor,
Cel ce daruiesti putere si întelepciune,
Ce mergi pe Pamânt,
Ce mergi peste ape,
Ce calaresti cerul,
Stapân al Runelor,
Stapân al magiei,
Ce tii toata puterea în mâinile tale,

Cel ce salasluiesti în toate tarâmurile existentei ;
Întâlneste-ti copii,
Tu cel care ne-ai dat,
Ca stralucitorul mied din Asgard
Curgatoarele adevaruri
Ale mitului, ale magiei si ale poeziei,
Divina încredere a gândirii,
Asigura-ne puterea
De a merge doar pe caile Luminii
Si întelepciunea de a le recunoaste.

Da-ne Nevoia
De a lucra pentru renasterea rasei noastre,
De a vindeca Pamântul ranit,
De a împlini maretul destin al neamului nostru,
Da-ne puterea
De a ne gasi Adevarata vointa,
De a putea lupta pentru tine în aceasta Lume,
De a lupta alaturi de tine la Ragnarok
Si de a cladi noua Era de Aur ce va sa vina apoi.

Ostara, Frigg si Freya

Ca si Odin, mama Indo-Europenilor are multe nume – Ostara, Frigg, Freya, Hulda, Mother Cary, Frau Holle, Tara si altele. Ea este cea mai iubita dintre divinitatile noastre. Atât de iubita încât nici macar ranchiuna uzurpatorilor iudeo-crestini nu a reusit sa-i faca pe oameni sa-i întoarca spatele. De fapt, crestinii însisi au fost nevoiti s-o accepte. Popularele simboluri de Paste – oua, flori, iepuri, haine noi, etc., sunt vechile simboluri pagâne ale lui Ostara. Încercarea crestinilor de a folosi celebrarea “eternei reîntoarceri” ca pe un vehicul pentru propria lor adorare a suferintei si a mortii nu a reusit, de fapt, niciodata. Oamenii continua sa cumpere oua si iepuri de ciocolata si nu replici ale simbolurilor iudeo-crestine…!

Ostara este pentru noi un simbol al venirii Noii Ere, renasterea vietii ce va urma focurilor purificatoare ale Ragnarok-ului. Rechemam festivalul primaverii ei din fortele iernii si mortii.

Ostara (Frigg/Freya), mama Indo-Europenilor, e simbolul iubirii si al familiei, simbolul maretelor forte feminine. Dar ea e mult mai mult decât un simplu simbol. Ostara este o entitate spirituala vie si reala, o mama iubitoare, un prieten la care sa apelezi la durere si necaz, si nu-i va respinge niciodata pe cei ce vin la ea.

Neamul nostru a vazut-o ca o replica feminina a lui Odin, Valfreya, Doamna Câmpului de Batalie, o fiinta cu puteri magice salasluind în ceruri, îmbracata-n zale, ce calauzeste spiritele celor ucisi în lupta spre Valhalla.

Ostara este spiritul minunatei compasiuni, compasiune ce trece dincolo de orice concept de blândete si mila, o iubire atotcuprinzatoare dincolo de viata si de moarte. Se spune ca ea e paznicul unei fântâni numita Apele Renasterii.

Putem apela la Ostara pentru protectie magica si îndrumare în artele magice. În vechea mitologie se spune ca ea e un magician extrem de puternic si ca prin ea au trecut secretele magice spre Odin.

În mitologia islandeza ni se spune ca aceasta mareata zeita, personificata ca Freya, era divinitate Vanir, si exista anumite indicii ca în Scandinavia Freya era considerata o personalitate distincta. Oricum, este evident ca în Germania si Anglia anglo-saxona nu exista o astfel de diviziune, iar numele Freya, Frigga, Ostara, Hulda, etc., se refereau de fapt la o singura divinitate. Chiar daca exista o tendinta în Religia Stramoseasca în general sa ne referim la ea ca Freya, noi folosim numele de Ostara. Este un nume triumfal, un simbol al înfrângerii iernii mortii înghetate, un simbol al victoriei fortelor fierbinti ale vietii renascute. Ea este simbolul sperantei pentru neamul nostru caci, asa cum primavara urmeaza, exultând de bucurie, iernii, astfel vom renaste si noi dupa iarna acestei Ere Întunecate.

De Ostara este foarte usor sa te apropii. Noi o invocam astfel:

Tu, Mama a Rasei noastre,
Purtatoare a Luminii si a Vietii
Blânda precum Pamântul primavara
Stralucitoare precum cerul diminetii
Noi te adoram !
Mama Atotputernica
Ce haladuiesti între Lumi
Da-ne puterea
De a ne umple vietile cu lumina
De a ne umple vietile cu dragoste
Da-ne viziunea
Sa ne vedem calea
Da-ne credinta sa stim
Ca, chiar si în aceasta Era Întunecata,
Lumina Diminetii va veni.

Aceasta invocatie este folositoare pentru a ne pregati sa o întâlnim pe Ostara în visele noastre, dar, pentru a intra în contact cu ea, nu sunt neaparat necesare astfel de procedee magice. Ostara este întotdeauna lânga cel care e constient de ea: sa-i soptesti numele, sa te gândesti la ea, este îndeajuns pentru a-i simti prezenta.

Vechii Zei, Vanir si Cele Trei Lumi

În conceptia noastra, fortele divine arhaice care au modelat Fluxul Vital de când acesta a început sa curga, continua sa-l modeleze în interiorul microcosmosului biologic. Creaturile unicelulare si coloniile de celule care alcatuiesc formele de viata “superioare” sunt înca controlate de aceste marete fiinte spirituale si se vor afla în grija lor atâta timp cât viata va dainui pe Pamânt. Fara interventia fortelor modelatoare materia vie s-ar reîntoarce la stadiul de masa informa Ymir, deoarece viata însasi e lucrarea spiritului în materia primara.
Bor si Bestla, strabunii nostri, au numit aceste marete divinitati, si le-au vazut ca fiind, parintii zeilor si oamenilor. In folclor, în saga si mitologia noastra gasim urme ale stravechilor atitudini, ramasite ale vechilor credinte care vedea conexiunea dintre animale si plante si divinitate – în care caprioarele, lupii si copacii aveau spirite pazitoare, o lume spirituala spre care duhurile lor zburau atunci când trupurile materiale piereau.

Noi vedem pamântul ca o sfera Universala, trei lumi suprapuse ce exista simultan. Nu pe trei nivele fizice, desi aceasta idee e folosita ca o diagrama explicativa (reprezentare grafica), ci în trei planuri spirituale, cele trei lumi: Asgarth, Midgarth si Niflheim. Aici, în Midgarth “rezidentii” lumilor Asgarth si Niflheim sunt pretutindeni în jurul nostru, chiar daca simturilor noastre materiale le este dificil sa-i sesizeze.

Zeii naturii se misca pe pamânt, totusi acum, în aceasta Era Întunecata, exista zone din lumea materiala de unde spiritele naturii s-au retras. Plantatii de conifere, de exemplu, unde pamântul este atât de otravit ca nimic altceva nu poate creste. Un ciudat fenomen poate fi observat pe aceste înfioratoare plaiuri de pierzanie; copacii încep sa se schimbe, lemnul devine buretos si terciuit, ca si cum deja a fost redus la substanta primara. Spiritul vietii s-a retras de pe aceste plantatii. Chiar daca mai cresc, copacii sunt deja morti.

Asa se poate întâmpla si cu omenirea. Si noi traim în imense plantatii artificiale, monstruoase orase ce prolifereaza milioane de indivizi ce se îmbulzesc laolalta fara nici o preocupare fata de nevoile reale ale populatiei, ca rase sau ca indivizi – nevoile spirituale ce trebuie satisfacute pentru a nu împartasi soarta plantatiilor de conifere. Am început sa pierdem compasiunea, sa glorificam lipsa de loialitate si perversitatea, sa abandonam dragostea. Boli ciudate apar, boli care nu sunt rezultatul înfrângerii rezistentei trupesti a victimei în urma unui atac puternic, ci rezultatul faptului ca sistemul de aparare al corpului înceteaza pur si simplu sa mai functioneze; însasi forta vitala pare a se retrage, vointa de a trai dispare chiar din ultimele celule ale carnii. Înca pasind pe Pamânt, victima începe sa degenereze, sa decada, sa devina un mort înca miscator, ca nefericitii copaci de care am vorbit mai sus.

Zeii naturii si neamului sunt dezonorati si insultati de existenta acestor mizerabile orase. Ei încep sa întoarca spatele arogantei noastre.

Dar cine sunt zeii naturii, Vechiul Vanir ? Stramosii nostri i-au cunoscut bine pe acesti vechi zei ai naturii neîmblânzite, zeii padurilor salbatice si ai tarmurilor nelocuite, si i-au venerat cu respect si teama. Despre ei prea putine ne-au ramas în “aschiile” noastre de mitologie. Mai frecvente sunt referirile la acei Vani care aveau o semnificatie deosebita pentru strabuni; zei si zeite ale marii si câmpurilor fertile. Acestia au devenit parte a panteonului nostru indo-european si ne referim la ei în alt articol.
Totusi exista suficiente indicii în mituri, saga si folclor care sa ne permita sa presupunem ca stramosii nostri vedeau padurile, câmpiile, râurile si lacurile si marea ca fiind populate de miliarde de fiinte spirituale, nu toate prietenoase.

Unele din aceste spirite ale salbaticiei au fost cu siguranta ofensate de incursiunea omenirii, si a zeilor acesteia, în teritoriile lor neatinse. Stramosii nostri au vazut zâne si elfi si giganti peste tot, spirite ale colinelor si stâncilor, ale muntilor si promontoriilor si limanelor. Demult, când ai nostri erau vânatori, trebuie sa fi recunoscut zeii padurilor si ai cerbilor, zeii bravului mistret. Ei au recunoscut spiridusul de pe colina si, spiritele vetrei si ale focului ce arde în ea, spiridusul fântânii, spiritele paducelului ce vegheau granitele pamântului lor. Zâne si elfi, goblini si troli – iubiti, temuti, dar recunoscuti.

Zeii rurali, mari sau mici, care au fost o parte a lumii noastre pâna când a venit iudeo-crestinismul si a spus ca spiritele naturii ne-au parasit. Bineînteles, n-au facut-o. Doar ca noi am încetat sa ne mai uitam la ele. Doar acum aceia dintre noi care s-au întors la vechea credinta pagâna încep sa realizeze ca în circumstante extrem de vitrege, spiritele naturii pot, într-adevar, sa se retraga din Lumea Formelor.

Uriasii

Spiritele pamântului sunt la fel de importante pentru noi în existenta noastra ca parte a fluxului Vital al Pamântului precum sunt zeii neamului pentru noi ca rasa. Fara acesti vechi si întelepti zei noi ne-am nega existenta materiala. Vom vorbi despre miliardele de mici spirite ce traiesc în copaci, în izvoare si în focul din caminele noastre (daca avem camine !) alta data. Si în alta parte ne vom pune problema puternicelor zeitati ale naturii pe care le întâlnim cel mai frecvent în vechea mitologie si saga deghizate în personajele gigantilor.

Introducere

Raganarok si Mitul Reintoarcerii Eterne
Marele An
Panteonul Odinist

Zeii Primordiali

Wyrd
Audumla
Buri
Sun

Pamantul, Batranii Zei, Uriasii

Pamantul
Batranii Zei, Vanii, si Cele 3 Lumi
Uriasii

Asii

Introducere
Odin
Ostara, Frigg si Freya
Thor si Sif
Balder si Nanna
Frey
Heimdal
Tyr
Eira
Loki
Vidar

Yggdrasil, Spiritele Naturii, Elfii si Fylgie

Yggdrasil: Arborele Vietii si a Mortii (Arborele Lumii)
Spiritele Naturii
Elfii
Fylgie

– in curand –

Sursa: Societatea Gebeleizis

Loading...

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.